În România se vorbește adesea de cervicalitate ca sinonim/cauză a durerilor de cap, dar în realitate, din punct de vedere medical, această utilizare a termenului nu are sens, deoarece nu se referă la nicio patologie recunoscută de medicina oficială.
În acest articol ne vom ocupa, prin urmare, de cefaleea cervicogenă, o formă de cefalee care este oricum rară și care nu poate explica toate cazurile etichetate generic drept ,,cervicale”, care sunt adesea denumite cefalee de tip tensional sau migrenă.
Din punct de vedere istoric, a fost dificil de diagnosticat și de tratat astfel de dureri de cap, deoarece atât cauza, cât și mecanismul de apariție nu au fost niciodată clare și chiar și în prezent, gestionarea acestora rămâne o provocare pentru specialiști.
Aceasta este o formă anormală de cefalee, deoarece este cauzată de tulburări care nu își au originea în cap, ci în gât. Poate apărea, de exemplu, ca urmare a unei solicitări excesive a articulațiilor, fie că este voluntară sau traumatică.
Cu toate acestea, mult mai des, este cauzată de o postură proastă, de exemplu, în fața calculatorului sau în timpul lucrului manual, care, în timp, provoacă treptat leziuni ale structurilor anatomice ale gâtului.
Cauze
Deoarece diagnosticul de cefalee cervicogenă este relativ recent, etiologia sa specifică rămâne incertă. Sjasstad și colegii săi sugerează că această durere de cap este o ,,cale finală comună” a tulburărilor de gât/ceafa, care cauzează durere.
Durerea asociată cu această afecțiune este un exemplu de durere secundară, adică o durere care provine dintr-o locație îndepărtată, în acest caz gatul.
Coloana vertebrală (începând de la gât) este alcătuită dintr-o serie de oase numite vertebre. Fiecare vertebră este conectată la vertebrele adiacente prin două tipuri de articulații: articulațiile fatetelor articulare pe fiecare parte a coloanei vertebrale și discul din centru.
Cefaleea cervicogenă rezultă de obicei din afectarea uneia sau mai multor articulații, mușchi, ligamente sau nervi ai primelor trei vertebre ale gâtului, care apare atunci când mișcările gâtului sau posturile menținute prea mult timp exercită forțe de compresie sau extensie asupra articulațiilor, mușchilor, ligamentelor și nervilor gâtului până la punctul în care depășesc capacitatea de rezistență a țesuturilor, provocând astfel leziuni mai mult sau mai puțin permanente.
Deteriorările pot apărea și ca urmare a unor traumatisme (de exemplu, accidente).
Oricare ar fi cauza, atunci când aceasta apare, durerea poate fi resimțită la nivelul capului, prin apariția durerii de cap.
Migrena sau durerile de cap de tensiune pot coexista, de asemenea, cu durerea de gât, complicând și mai mult diagnosticul diferențial; de fapt, unii pacienți cu migrenă raportează mai multă durere decât greață. Până la 44% dintre pacienții cu cefalee cervicogenă pot avea, de asemenea, probleme ale articulației temporomandibulare.
Factori de risc
Incidența cefaleei cervicogenice este în general minimă (0,17% din populație, dar estimările variază în funcție de literatura consultată). dar unii epidemiologi sugerează că, de fapt, ar putea exista o prevalență chiar mai mare la adulții cu dureri de gât.
Femeile par a fi mai sensibile, cu o incidență de aproximativ 4 ori mai mare decât bărbații, astfel încât este interesant de luat în considerare posibilitatea variațiilor hormonale și menstruale ca factori predispozanți pentru durerile de cap. Durerile de cap de tip menstrual apar adesea cu 2 zile înainte de menstruație și durează până în ultima zi a ciclului. Aceste dureri de cap sunt, de obicei, de tip migrenă, dar pot fi și cervicogene.
Deși astfel de dureri de cap pot apărea la orice vârstă, ele sunt de obicei observate la pacienții cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani.
Iată câțiva posibili factori predispozanți
- postura incorectă,
- rigiditate la nivelul gâtului și în partea superioară a spatelui,
- dezechilibre musculare,
- slăbiciune musculară,
- tensiune musculară,
- traumatisme anterioare la nivelul gâtului (de exemplu, lovitură de bici),
- poziționarea incorectă a biroului de lucru
- pernă sau poziții de somn nepotrivite,
- stilul de viață sedentar,
- stilul de viață cu prea multe mersul înclinat sau activități care necesită aplecarea sau umerii în față,
- stres,
- deshidratare.
Simptomele
Criteriile de diagnostic pentru cefaleea cervicogenă includ cefaleea asociată cu durere și rigiditate a gâtului.
Cefaleea cervicogenică este unilaterală, adică își are originea într-o parte a cefei și a gâtului, deși radiază de fapt în față și este uneori asociată cu disconfort la nivelul brațului de aceeași parte (ipsilateral). Sjaastad și colegii săi au identificat un alt tip de cefalee cervicogenă cu durere bilaterală la nivelul capului și gâtului, care este agravată de anumite poziții ale gâtului și locuri de muncă, cum ar fi coafor, tâmplar și șofer de camion/tractor. Durerea de gât precede sau coexistă cu durerea de cap; se agravează la mișcări specifice ale gâtului sau la poziții menținute mult timp. Vincent a descris mai multe elemente care diferențiază durerile de cap cervicogene, printre care:
- durere unilaterală (adică pe o singură parte) cu un ,,blocaj” al fațetelor care radiază din spatele capului,
- dovezi de disfuncție cervicală la examinarea manuală,
- apariția în urma palpării punctelor de declanșare la nivelul capului sau al gâtului,
- agravarea prin poziții prelungite ale gâtului.
Diagnosticul diferențial al cefaleei
| Caracteristici clinice | Cefalee cervicogenă | Migrenă | Cefalee de tensiune |
|---|---|---|---|
| Femei: Bărbați | 80:20 | 75:25 | 60:40 |
| Lateralizare | Monolateral fără deplasare laterală | 60% unilateral cu deplasare laterală | Diferit bilateral |
| Locație | Occipital până la frontoparietal și orbital | Frontal, periorbital și temporal | Difuză |
| Frecvență | Cronică, episodică | 1-4 pe lună | 1-30 pe lună |
| Intensitate | Moderat-puternic | Moderat/puternic | Ușor/moderat |
| Durata | 1 oră până la săptămâni | 4-72 ore | Zile până la săptămâni |
| Tipul de durere | Fără pulsații și fără bătături, durerea începe de obicei în gât | Pulsare, sacadare | Surdă |
| Factori declanșatori | Mișcări ale gâtului, poziții, gamă limitată de mișcare, presiune pe C0-C3 | Diverse, rareori mișcări ale gâtului | Diverse, rareori mișcări ale gâtului |
| Simptome asociate | De obicei absentă sau similară cu migrena, dar mai ușoară, cu o gamă limitată de mișcări | Greață, vărsături, modificări ale vederii, fonofobie, fotofobie | Ocazional, apetit redus, fonofobie sau fotofobie |
Surse și bibliografie
- physio-pedia.com
- nih.gov
- physioadvisor.com.au